Introduction a l’exposition de E. Duldner a Diest, 18.10.1996
Mesdames et Messieurs,
C’est un vrai plaisir pour moi de pouvoir presenter pour vous l’exposition d’Eduard Duldner (Edi, pour les amis).
Je ne veux nullement me presenter ici comme critique d’art et vous ennuyer avec des phrases rethoriques, plains de mots savants et incomprehensibles pour beaucoup de gens pourtant avides des beaux-arts. Je voudrais neanmoins vous proposer quelques considerations au sujet de l’oeuvre de ce jeune peintre en pleine ascension.
A la recherche d’une vision personnelle de ce que sera son avenir dans cette evolution, Edi a travaille avec tous les moyens en sa possession pour trouver son chemin dans le labyrinthe de l’art contemporain.
La plupart de ses toiles a l’huile surmontent le figurative quoiqu’on y retrouve l’emanation d’un profond engagement envers la nature . peintre et interprete de moments emotionels, a partir de formes et surtout de couleurs, il traite la peinture en materiaux sensible et souples, jetes en pate sur la toile, au couteau ou au pinceau, ce qui donne une dimension en plus au tableau, quand la lumiere joue dans le relief de celui-ci.
En contemplant son oeuvre l’on devient conscient de la tension qui existe entre action et meditation, entre travail et meditation, entre fugue et contemplation.
Beaucoup de gens mesurent la valeur d’une oeuvre d’art au prix ou encore d’apres le temps que l’artiste lui a consacre. Une oeuvre d’art est pourtant beaucoup plus qu’une marchandise, elle ne devrait etre une marchandise. Nous trouvons, en cherchand dans le paysage de l’art et de la culture, encore des oasis ou travaillent des artistes aux idees fraiches et pleins d’enthousiasme, ou la main sale de l’argent n’a pas encore fait son entree. Edi Duldner est de ceux-la. Le langage de son art est le langage de son coeur que nous ne pourrons comprendre qu’avec notre coeur.
Du moment que nos yeux peuvent trouver le repos et notre coeur la paix de l’emotion, alors cet artiste tellement sensible aura atteint son but ou encore, comme il l’exprimait lui meme, son espoir sera comble notamment que ses oeuvres repondent aux esperances du public flamand.
Prosper Van Leeuw
Foreword to the exhibition of E. Duldner in Diest, 10/18/1996
Ladies and Gentlemen,
It is a pleasure for me to present to you the exhibition of Eduard Duldner (Edi, for friends).
I do not want in any way to introduce myself here as an art critic and to bore you with rhetorical phrases, words full of scholarly and incomprehensible for many people, still desirous of fine arts. I wish, however, to propose some reflections on the works of this young emerging painter.
In search of a personal vision of what will be his future path, Edi has worked with all means in his possession to find the way through the maze of contemporary art.
Most of his paintings in oil exceed the figurative art, although they emanate a deep commitment for nature. Painter and interpreter of emotional moments, starting from forms and, especially, colors, he paints his works with sensitive and flexible materials, applied onto the canvas in the impasto style, with a knife or brush, giving an extra dimension to the painting, when light plays on its relief.
Comprehending his works one becomes aware of the tension that exists between action and meditation, between labor and meditation, between escape and contemplation.
Many people estimate the value of a work of art based on price or more, by the time the artist devotes to paint it. A work of art is still more than a merchandise, it should not be a merchandise. Yet we find in art and culture scene, oasis where artists work with fresh ideas and full of enthusiasm, and where the dirty hand of mammon has not yet made its entrance. Edi Duldner is of those artists. The language of his art is the language of his heart that we can understand only with our heart.
From the moment our eyes can find rest and our hearts the peace of emotion, this sensitive artist would have attained his purpose or, as he expressed himself, his hope would be fulfilled that his work meets the expectations of the Flemish public.
Prosper Van Leeuw
Introducere la expozitia lui E. Duldner la Diest, 18.10.1996
Doamnelor si Domnilor,
Este o adevarata placere pentru mine sa pot sa prezint pentru dumneavoastra expozitia lui Eduard Duldner (Edi, pentru prieteni).
Nu vreau sub nici o forma sa ma prezint aici drept critic de arta si sa va plictisesc cu fraze retorice, pline de cuvinte savante si de neinteles pentru multi oameni, totusi doritori de arte frumoase. As vrea, cu toate acestea, sa va propun cateva consideratii asupra lucrarilor acestui tanar pictor, in plina ascensiune.
In cautarea unei viziuni personale a ceea ce va reprezenta viitorul sau in aceasta evolutie, Edi a lucrat cu toate mijloacele aflate in posesia sa pentru a-si gasi drumul in labirintul artei contemporane.
Cea mai mare parte a panzelor sale in ulei exced figurativul, desi putem regasi in ele emanatia unui profund angajament fata de natura. Pictor si interpret al momentelor emotionale, pornind de la forme si, mai ales, de la culori, el isi realizeaza lucrarile cu materiale sensibile si suple, aplicate pe panza in pasta, cu cutitul sau pensula, ceea ce confera o dimensiune in plus picturii, atunci cand lumina curge pe relieful acesteia.
Contempland lucrarile sale devii constient de tensiunea care exista intre actiune si meditatie, intre travaliu si meditatie, intre evadare si contemplatie.
Multi oameni apreciaza valoarea unei opere de arta in functie de pret sau, chiar mai mult, dupa timpul pe care artistul i l-a consacrat. O opera de arta este totusi mult mai mult decat o marfa, ea nu ar trebui sa reprezinte o marfa. Gasim inca, in peisajul artei si al culturii, oaze unde lucreaza artisti cu idei proaspete si plini de entuziasm, si unde mana murdara a banilor nu a patruns inca. Edi Duldner este dintre acestia. Limbajul artei sale este limbajul inimii sale, pe care nu-l vom putea intelege decat cu inima.
Din momentul in care ochii nostri pot regasi odihna si inima noastra pacea emotiei, acest artist atat de sensibil isi va fi atins scopul sau, asa cum spunea el insusi, i se va fi implinit speranta ca lucrarile sale sa raspunda asteptarilor publicului flamand.
Din momentul in care ochii nostri pot regasi odihna si inima noastra pacea emotiei, acest artist atat de sensibil isi va fi atins scopul sau, asa cum spunea el insusi, i se va fi implinit speranta ca lucrarile sale sa raspunda asteptarilor publicului flamand.
Prosper Van Leeuw
Incruntare si suras pe simezele de la Caminul Artei
Frown and smile on the „Caminul artei” gallery walls
Luiza barcan
ADEVĂRUL literar şi artistic
17 mai 2005
17 mai 2005
Viziunea lui eduard duldner asupra lumii sta sub semnul incrancenarii. In mod evident relatia lui cu realul e tensionata, problematica si plina de nelinisti rodnice in plan creator. O sensibilitate agresata de cotidian, de dizarmoniile lumii contemporane, se marturiseste indirect, aproape disimulat… este pe de alta parte evident ca artistul s-a lasat fascinat de tehnica la care recurge… de posibilitatile expresive ale culorii si ale suportului, jucandu-se efectiv, in sensul cel mai bun al termenului, cu pasta si cu hartia.
The worldview of Eduard Duldner stands under the straining sign. Obviously, his relationship with reality is tense, filled with anxiety but fruitful on the creative level. A sensitivity daily assaulted by disharmonies of the contemporary world, reveals itself indirectly, almost dissimulated ... on the other hand it is conspicuous that the artist was fascinated by the technique he uses, by the expressive potential of colors and media, playing, in the best sense of the word, with paper and paste.
Expozitie–protest la adresa relatiei artistului cu lumea
Iulia Argint
ADEVARUL literar si artistic
5 mai 2005
operele lui Eduard Duldner sunt realizate in tempera; este vorba de 12 lucrari care alcatuiesc trei grupuri ..: "Confruntare" (I-IV), "Halucinatie" (I-IV) si "Dialog" (I-IV), titluri prin care se face aluzie la felul in care artistul se raporteaza la mediul social in care traieste.
Relatia artistului cu lumea inconjuratoare se dezvolta din exterior spre interior - cu accente dramatice in plan psihic - sau din interior spre exterior, rezultand din aceasta miscare o atitudine de protest la adresa mediului social.
Este "un microcosmos de forme mici, prinse intr-un joc viu de interrelatii si alcatuind un tot armonic, caractere negre cu miscari anguloase si inflexiuni moi, ritmizarea unor forme elementare si colorarea unor mari suprafete... o mica lume nascuta dintr-o privire pornita din interior, prinsa in culori si contururile unor obiecte modificate de aceasta privire, o lume parca alcatuita din zone intunecate vii, miscatoare.
Semnele timpului nostru
Victoria Anghelescu
ZIARUL DE DUMINICA
8 iunie 2007
in cadrul expozitiei Expresivitate si culoare de la galeria Senso, o enclava la etaj este dedicata unei mici "personale" Eduard Duldner, in care sunt prezentate trei grupuri de lucrari de grafica, realizate in tempera, Confruntare, Halucinatie si Dialog.
Ciclul Dialog este, de fapt, o poveste despre imposibilitatea dialogului. Brunurile si negrul, cu accente de rosu, formele miscate, tensionate, generatoare de neliniste si chiar violenta contrazic titlul lucrarilor. Aceeasi gama cromatica bazata pe brun si negru, cu accente de alb o intalnim si in Halucinatii. Suprafetele intunecate sunt intrerupte, fulgurant, de semne marcand o "scriere" incifrata, iar formele apartin unei lumi deconstruite. Sunt forme mici, prinse intr-un vartej de conexiuni, intalnindu-se si despartindu-se intr-un ritm alert, parand, din timp in timp, sa contureze figuri omenesti sau arhitecturi fantasmatice.
Cu o mai explicita adresare, ciclul Confruntare face apel la coride. Intr-un spatiu continuu, prezentari secventiale de tauri, urmandu-se uneori ca in picturile rupestre, devin metafora cotidianului. Silueta umana aproape lipseste, elementele de arhitectura schitate in partea de sus a imaginilor vorbesc prin specificitatea lor (influente maure, elemente baroce) aparent despre Spania, de fapt, despre amalgamata lume contemporana, cu diversitatea ei creatoare de interrelatii, dar si de divergente. Gama cromatica se schimba, fondurile ocru sau rosu scot in evidenta forta volumelor negre ale corpurilor taurilor, antrenate intr-o miscare energica, violenta chiar.
Cu o mai explicita adresare, ciclul Confruntare face apel la coride. Intr-un spatiu continuu, prezentari secventiale de tauri, urmandu-se uneori ca in picturile rupestre, devin metafora cotidianului. Silueta umana aproape lipseste, elementele de arhitectura schitate in partea de sus a imaginilor vorbesc prin specificitatea lor (influente maure, elemente baroce) aparent despre Spania, de fapt, despre amalgamata lume contemporana, cu diversitatea ei creatoare de interrelatii, dar si de divergente. Gama cromatica se schimba, fondurile ocru sau rosu scot in evidenta forta volumelor negre ale corpurilor taurilor, antrenate intr-o miscare energica, violenta chiar.
Absolvent al Universitatii de Arta din Bucuresti, la clasa profesorului Marin Gherasim, Eduard Duldner a reusit sa-si formeze o personalitate distincta, lectia maestrului fiind vizibila numai in capacitatea de esentializare a mesajului, in monumentalitatea pe care o confera chiar si formelor faramitate.
Artistul a avut pana acum cinci expozitii personale. Aceasta a sasea prezenta distincta de la galeria Senso este relevanta pentru universul creator tensionat al artistului, pentru stiinta sa in construirea compozitiei, in manuirea sugestiva a culorii, pentru capacitatea de a comunica incertitudinile lumii contemporane.
Artistul a avut pana acum cinci expozitii personale. Aceasta a sasea prezenta distincta de la galeria Senso este relevanta pentru universul creator tensionat al artistului, pentru stiinta sa in construirea compozitiei, in manuirea sugestiva a culorii, pentru capacitatea de a comunica incertitudinile lumii contemporane.
Inside the “Senso” art gallery, where the exhibition entitled “Expressivity and colour” takes place, an enclave on the first floor is dedicated to a small "one man show" of Eduard Duldner, presenting three groups of graphic works in tempera: “confrontation”, “hallucination” and “dialogue”.
With a more explicit addressing, the “Confrontation” cycle resorts to the theme of bullfighting. In a continuous space, sequential presentation of bulls, following each other sometimes, like in the cave paintings, become metaphors of the everyday reality.. The human figures are almost missing, the architectural elements outlined in the top of the images speak by their specificity (Moorish influences, baroque elements) apparently about Spain, in fact, about the amalgamated contemporary world, with its creative diversity of interrelations, but also divergences. The color range changes, the ocher or red backgrounds highlight the strength of the black volumes of bulls bodies, engaged in a strenuous, even violent, movement,.
Graduate of the University of Art in Bucharest, mentored by Maestro Marin Gerasim, Eduard Duldner succeeded in achieving a distinct personality, the master’s lesson is visible only in the ability of essentializing the message and the monumentality of the forms, even crumbled.
The artist had five solo exhibitions to date. This sixth distinct presence at the “Senso” gallery is relevant for the tense creative world of the artist, for his knowledge in constructing composition, in handling suggestive colors, for his ability to communicate the uncertainties of contemporary world.
Doina Pauleanu
Catalogul expozitiei „ Conexiuni si semne ”
Galeria Senso
iulie-septembrie 2014
„ Nelinistit
si nelinistitor, eduard duldner nici nu doreste sa para altfel
decat este. Il intereseaza si il atrag neconditionat dimensiunile fractionare
si formele emergente, pentru a folosi doua dintre titlurile sale, ... Teoria
haosului (sau Stiinta complexitatii), care se bazeaza pe (si il citam) : studiul
formulelor iterative simple, care produc rezultate complexe, imprevizibile ;
in limbajul comun cuvantul haos implica dezordine sau aleatoriu dar, in acest
sens, semnifica o ordine subiacenta, impredictibila, din care modelele apar in
timp.
In planul imaginii, frontierele ..sinuoase si complicate
(ale formelor - n.n.) le fac vulnerabile si penetrabile, expuse unor stari
limita si constranse a trece simultan prin diferite faze de constrictie sau de
dilatare, cu apetenta catre plan sau catre volum, catre ductul liniei sau catre
pata sobra si stapanita de culoare. Preocupat sa stavileasca asaltul formelor
aleatorii, eduard duldner intervine la timp si introduce
in compozitie o sarpanta ferma, care poate ... sa dobandeasca atributele unui
model ”
Marina
ROMAN
„ CONEXIUNI ŞI SEMNE la Galeria Senso ”
Cotidianul „Ultima ora”
25 iulie 2014
„Întâmplător sau nu, Eduard Duldner ne oferă… cealaltă
ipostază. Neliniştea. Lupta perpetuă cu lumea, dar o lume în care pictorul
transferă asupra celorlalţi propria-i conştiinţă. De la Limita haosului la
Ordine impredictibilă, lucrările sale – în acelaşi format, 100×100 cm, şi cu
aceeaşi tehnică, asamblaj/acrylic/lemn – impun prin sobrietate cromatică – mult
negru şi griuri învingând căldura culorilor de pământ – şi prin claritatea
mesajului pe care succesivele gesturi de revoltă îl fac să palpite, viu la
fiecare întâlnire cu privitorul”.
